„Am divorțat la 42 de ani și am plecat să fac niște cursuri în străinătate. Acolo l-am cunoscut pe Filip, cu 20 de ani mai tânăr ca mine. Am trăit cea mai frumoastă poveste de dragoste și urma să mă prezinte tatălui lui. Când am ajuns în România am trăit cel mai mare șoc din viața mea.” Incredibil cine era tatăl iubitului ei

0

Am divorțat la 42 de ani, pentru că soțul meu era vădit plictisit de căsnicia noastră, se uita tot timpul după fete tinere, se simțea mult mai bine în compania fiicelor decât a soțiilor prietenilor noștri.

Devenise ridicol. Sigur că ne-am iubit cândva, dar, să fim serioși, cât durează iubirea în cazul celor mai mulți dintre noi? O clipă, două? Oricum, nu o viață, așa cum ne dorim la un moment dat. Ceea ce m-a convins definitiv că trebuie să ne despărțim a fost faptul că una dintre prietenele mele mi s-a plâns că Sergiu, în loc să-i mediteze fata pentru admiterea la facultate, a inițiat-o în cu totul alte taine, iar ea e acum îndrăgostită de el.

M-a durut cumplit gestul lui, pentru că îl rugasem în mod expres să nu se facă de râs și să nu mă facă de râs în cercul nostru de prieteni. Poate că, în felul lui, are dreptate și nici Violeta nu a fost total nevinovată. Numai că el poate să-i fie tată, părinții ei ne erau prieteni și, chiar dacă ea i-ar fi făcut avansuri, el nu trebuia să cedeze.

Divorțul s-a terminat rapid, a rămas fiecare în câte unul din cele două apartamente pe care le aveam, fiecare și-a păstrat mașina și banii din bancă. N-am avut copii și atunci am avut grijă să ne asigurăm că vom avea o sumă de bani pentru vremuri grele. Ne-am despărțit prieteni, pentru că știam foarte bine amândoi că asta era soluția cea mai bună. Sergiu n-a rezistat prea multă vreme singur, așa sunt bărbații, au nevoie de „o mamă” care să le spele și să le calce hainele, dar și să-i mângâie la necaz. Cea de-a doua lui soție era foarte diferită de mine, mult mai tânără, dar și mult mai hotărâtă. A pus mâna pe el, i-a făcut doi copii unul după altul…

în ceea ce mă privește, am avut o perioadă destul de lungă de acomodare cu noul meu statut, cel de femeie divorțată. Acum mă curtau o mulțime de bărbați însurați, convinși că, acordându-mi atenție, îmi făceau o favoare, iar lipsa mea de entuziasm îi făcea să se simtă jigniți.

Eram în relații foarte bune cu patronul meu, mare parte din contracte mi se datorau mie, așa că, după divorț, mai întâi m-a promovat într-o funcție de conducere și mi-a propus să-i devin asociat, iar apoi a început să se dea la mine. Victor este cu 15 ani mai mare decât mine, iar acum e divorțat. Nimeni nu știe exact povestea lui de viață, au circulat tot felul de variante, dintre care cea mai plauzibilă pare aceea că fosta lui soție, exact când era însărcinată cu fiul lor, s-a încurcat cu fratele mai mic al lui Victor și au emigrat amândoi în Statele Unite, la sora ei. Fiul lui Victor s-a născut acolo și, cel puțin până nu demult, a știut că unchiul lui îi este tată, iar Victor n-a făcut nimic ca să schimbe lucrurile.

Ceea ce este uimitor este faptul că Victor nu-i poartă ranchiună fratelui lui, ba chiar dimpotrivă, a păstrat legătura cu el, fără să-și exprime însă dorința de a-și cunoaște și vedea fiul. S-a gândit că e mult prea târziu pentru ei să devină tată și fiu și că oricum nu are rost să-i tulbure băiatului existența.

continuarea

Comentarii

Comentarii

Share.

About Author

Comments are closed.