Rezistenta la erbicid este o problema raspandita in agricultura si industrii conexe. Pierderea de culturi rezultata poate fi semnificativa pentru fermieri si alti cultivatori. In loc sa foloseasca o abordare pasiva in managementul rezistentei la erbicid, utilizarea de strategii proactive bazate pe cele mai recente progrese si cunostinte va oferi cele mai bune rezultate.
Cand scapa buruienile de sub control?
Rezultatele unei strategii de gestionare a rezistentei la erbicid cu succes pot fi cuantificate atat din punct de vedere al rentabilitatii, cat si al productiei totale a recoltei. Pierderea maxima are loc in faza initiala a plantarii culturii, in special atunci cand solul si/sau semintele nu sunt tratate cu erbicide. In aceasta etapa, semintele sunt cele mai vulnerabile, iar buruienile sunt cele mai robuste si trebuie tratate in consecinta. Daca sunt lasate netratate sau nu sunt tratate corespunzator, buruienile pot scapa de sub control, pot prelua cultura/plantele si, de asemenea, pot deveni rezistente, ceea ce duce la consecinte economice pe termen lung si devastatoare pentru fermieri si cultivatori.
Prin urmare, este important sa selectati o varietate de culturi rezistenta la buruieni, in loc sa incercati sa faceti fata populatiilor de buruieni, care pot fi rezistente la astfel de ierbicide, crescand astfel costul total al cultivarii.
S-a dovedit ca buruienile au dobandit o rezistenta fara precedent la mai multe erbicide datorita utilizarii lor nediscriminate de-a lungul anilor. Acest lucru se poate datora rezultatului mutatiei sau substitutiei unei singure baze, modificand astfel cadrul de citire al aminoacidului
Aceasta modificare, de obicei in regiunea de legare a chinonei peptidei, scade capacitatea de legare a erbicidului si o face sa fie vulnerabila si mai putin eficienta. Daca mutatia este la nivelul genei, poate fi o mutatie cu o singura gena sau o mutatie multigena si ar oferi buruienilor un nivel de rezistenta mai mare sau mai mic.
Progresele recente au aratat ca modificari usoare ale afinitatii de legare a erbicidelor la culturi, pe cai diferite, in special calea fotosintetica, au dus la dezvoltarea diferitelor strategii eficiente de ierbicid. Cu toate acestea, procesele de selectie naturala si transfer de gene pot permite buruienilor sa dobandeasca rapid rezistenta la erbicid.
Pe de alta parte, identificarea rezistentei intre buruieni este o sarcina extrem de provocatoare, care necesita diferite instrumente. Unele dintre instrumentele de observare, necesare pentru controlul buruienilor si a altor plante nedorite in timpul cultivarii, includ:
- Pierderea controlului consecvent al populatiei de buruieni
- Efectul conditiilor de mediu / vreme asupra populatiei de buruieni
- Rata de aplicare a ierbicidelor asupra populatiei de buruieni
- Topografia solului (efectul suprautilizarii sau rotatiei culturilor asupra populatiei de buruieni)
- Utilizarea erbicidelor cu un mod de actiune similar
- Utilizarea erbicidelor cu familiile chimice conexe
Rezistenta la erbicid, ca si rezistenta la antibiotice, este o intalnire frecventa intre buruieni si este rezultatul unei suprautilizari a unui erbicid specific si a conditiilor solului. Pentru a evita si a depasi dezvoltarea rezistentei la erbicid, ar trebui sa se utilizeze diferite erbicide in momente diferite in aceeasi cultura. Rotirea culturilor este, de asemenea, recomandata pentru a mentine integritatea solului si vigoarea solului.
